Copilaria…cine a avut parte de ea,nu numai ca varsta biologica este comoara noastra cea mai de pret…ea ne formeaza in adultul matur…si uneori ne reintoarcem la ea,tarziu…cand viata nu mai are cu ce sa ne incante!
Recunosc că sunt un mare nostalgic al vremurilor copilăriei. Îmi amintesc cu mult drag o mulţime de lucruri, întâmplări şi episoade din vremea copilăriei. Cea mai frumoasă perioadă din viaţa omului, vârsta inocenţei, a veseliei pure, a jocurilor, a poveştilor şi a descoperirilor fascinante. Mi-aş fi dorit să fi păstrat mai multe lucruri de atunci, dintre acele «comori» la care ţineam atât de mult. Dar timpul ne face să lăsăm în urmă nu doar acei ani frumoşi, ci şi lucrurile noastre dragi, pe care le-am preţuit din toată inima noastră.
La ultima noastră vizită la casa părintească, mama mea ne-a făcut o mare surpriză, căci din podul casei a scos o adevărată «comoară» de suflet pentru noi, copiii de odinioară: o cutie plină de jucăriile de atunci. Cele mai multe – ale fratelui meu mai mic, dar printre ele şi câteva de-ale mele. Ceea ce a…
Ver la entrada original 163 palabras más
Ultima singuratate 